Utilizarea blogului de către biblioteci

I. Folosirea blogului in marketingul serviciilor de biblioteca

1. Marketing

1.1 Definitie

Termenul marketing este de origine anglo-saxona (market = piata), iar primele teorii si practici s-au dezvoltat in Statele Unite ale Americii.

Definit ca o „noua stiinta a vanzarii” sau ca „stiinta si arta de a convinge clientii sa cumpere”, conceptul de marketing a cunoscut o evolutie rapida in paralel cu schimbarile economico- sociale. In lucrarile de specialitate sunt prezentate numeroase opinii, cele mai multe abordand in mod unilateral marketingul, fie doar ca activitate economica, fie ca proces economic, social, commercial, de corelarea cererii cu oferta, fie ca o filozofie sau ca o functie manageriala a organizatiei moderne.

Ce este marketingul?

– „filozofie de afaceri care pune pe primul loc clientul”[1]

– „abilitatea de a crea si pastra consumatori profitabili”[2]

– „totalitatea mijloacelor de care dispun intreprinderile pentru a-si crea, conserva si dezvolta pietele si clientela”[3]

– „un ansamblu de activitati ale intreprinderii, un efort pentru gasirea, crearea, stimularea si satisfacerea nevoilor clientilor”.[4]

Numeroase definitii abordeaza marketingul din perspectiva manageriala:

– proces de management responsabil pentru identificarea, anticiparea si satisfacerea in mod profitabil a necesitatilor clientului.

– proces de planificare si executare a conceptiei, stabilirii pretului, promovarii si distributiei ideilor, bunurilor si serviciilor pentru a crea schimburile care satisfac scopurile indivizilor si oranizatiilor.

Asociatia Americana de Marketing ofera urmatoarea definitie:  “marketingul reprezinta realizarea activitatilor economice care dirijeaza fluxul bunurilor si serviciilor de la productie la consumator sau utilizator.”

In opinia lui W. Neubauer, specialist in marketingul bibliotecilor, „marketingul este un concept cu ajutorul caruia se poate face un acord intre obiectivele organizatiilor si acceptiunea asupra nevoilor clientilor, consumatorilor si altor grupuri ”.

O definitie a marketingului se regaseste in lucrarea „Principiile marketingului”  a lui P. Kotler, personalitate marcanta a domeniului: „ marketingul este un proces social si managerial prin care indivizii obtin ceea ce le este necesar si doresc prin crearea, oferirea si schimbul de produse si servicii avand o anumita valoare”.6

Desi in Romania marketingul incepe sa fie studiat si aplicat dupa 1990, inca din 1971 s-a infiintat Asociatia Romana de Marketing care considera ca marketingul este: “un sistem complex cibernetic de activitati si actiuni care, folosind un ansamblu de te 525i82f hnici si metode preluate de la alte stiinte sau proprii, specifice, are ca scop punerea in acord, in mod optim, intr-o anumita perspectiva de timp a resurselor economice cu cerintele pietei”. O definitie destul de pretentioasa care accentueaza caracterul interdisciplinar al marketingului.

Conceptul actual de „marketing’ se refera la indivizii si la organizatiile care au dorinta si posibilitatea de a cumpara anumite bunuri sau servicii.

Marketingul trebuie inteles nu in sensul vechi de vanzare, ci in cel nou, de satisfacere a nevoilor consumatorului. Scopul activitatii de marketing este de a-l cunoaste si a-l intelege pe client atat de bine, incat produsul sau serviciul sa se potriveasca cu nevoile sale si sa se vanda singur.descărcare

Marketingul pune in relatie doua elemente: organizatia si clientul. Prima incearca sa satisfaca cererile si dorintele celui de-al doilea oferindu-i produse si servicii de calitate la preturi acceptabile. O alta disciplina cu un obiectiv asemanator sunt Relatiile publice. Din aceasta cauza apar de  foarte  multe ori in practica si chiar in lucrarile de specialitate confuzii. Relatiile publice reprezinta o punte intre organizatie si public. Acesta din urma reprezinta un grup de indivizi mai larg, care include clientii. Daca marketingul incearca sa informezesi sa convinga clientul  sa cumpere produse sau servicii, relatiile publice urmaresc sa construiasca si sa impuna imaginea organizatiei. Intre cele doua compartimente ale unei organizatii ar trebui sa existe relatii de colaborare, de complementaritate si in nici un caz unele antagonice. Din numeroasele definitii prezentate rezulta trei “legi’ fundamentale ale marketingului:

  1. Toate programele si actiunile organizatiei vor fi orientate spre client;
  2. Cresterea volumului vanzarilor profitabile este si va fi scopul organizatiei;
  3. Toate activitatile de marketing vor fi coordonate la nivel de organizatie.

Blog-urile sunt derivate din sit-urile web tradiţionale. Caracteristica blog-urilor o reprezintă centrarea atenţiei pe zona de publicare a ştirilor şi a subiectelor de comentat. Spre deosebire de sit-urile tradiţionale blog-urile s-au dezvoltat rapid pentru că suportul tehnic a fost asigurat de furnizorii de servicii , care permiteau crearea de instanţe de exprimare particularizate.

Avantajul gratuităţii a fost un element definitoriu în propagarea serviciilor pe blog. Unele biblioteci chiar au schimbat sit-urile proprii în blog-uri care au fost dezvoltate şi au acoperit inclusiv informaţiile prezentate iniţial.

Reclame

Prima mea postare

o imagine de toamnadescărcare

ToT ANBPR, Busteni, 26 sep – 1 oct 2010

Evenimentele s-au succedat cu repeziciune. O propunere de candidatură, un dosar alcătuit rapid, dar cu mare atenţie, şi răspunsul care mă umple de emoţie: DA, pot aplica la cursul de formare de formatori: Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă. Ca orice om normal, am din când în când nevoie de confirmări, mai ales atunci când te implici sub toate aspectele într-o activitate.

După un week-end în care am participat în Piatra Craiului la o altă întâlnire de asociaţie, mult mai informală, dar la fel de importantă pentru mine, duminică mă întindeam obosită pe patul uneia din camerele Centrului de Perfecţionare din Buşteni.

Luni, am început săptămâna pregătită de o nouă provocare: acest curs şi, mai ales, selecţia finală care lăsa să plutească în aer o uşoară tensiune ce, printre glume şi râsete, se citea în privirile tuturor participanţilor.

Primul contact cu suportul de curs

Primul lucru care m-a frapat a fost sala de curs, ce, la prima vedere, mi s-a părut excesiv tehnologizată. Înţelegeam rostul calculatoarelor, dar două video proiectoare, câteva microfoane… Liviu Dediu (lectorul nostru şi unul din autorii cursului Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă, alături de d-na Hermina Anghelescu, cunoscută deja sub numele plin de respect şi simpatie de Doctor A) era foarte prins pentru că tot amplasa, conecta şi regla toate dispozitivele mai sus amintite.

Începând cursul, mi-am dat seama foarte repede de ce era nevoie de microfoane, mixere de sunet, camere web şi un videoproiector în plus. Doctor A era şi nu era cu noi: vorbeam cu ea, o auzeam, ne răspundea, însă din propriul living, la nişte ore la care America dormea. Era primul curs online la care participam. De fapt, era un curs mixt, Liviu Dediu fiind prezent în carne şi oase, iar Doctor A, destul de virtual, dar alături de noi.

Hermina Anghelescu si Liviu Dediu

Aceiasi in alta secventa din timpul cursurilor

Ideea mi-a plăcut, era un exemplu viu cum noile tehnologii intervin în viaţa noastră profesională, cum putem conecta pe oricine, de oriunde ca şi cum nu ar mai exista distanţe.

Ni s-au prezentat de la început furcile caudine prin care vom avea de trecut. Sesiunea la care participam nu era o prezentare seacă a suportului de curs pe care îl aveam deja în faţă, ci era prezentarea modului în care noi aveam să-l livram bibliotecarilor, cei care vor dori să ştie mai multe despre serviciile moderne de bibliotecă şi nu numai. Pe ce să punem accent, cum să prezentăm , ce metode specifice să folosim, atitudinea şi multe, multe altele…

Liviu Dediu şi Doctor A s-au completat reciproc, ne-au implicat în discuţii, nu ne-au lăsat să lâncezim cu gândurile aiurea. S-a imprimat un ritm alert şi trimiteri către marea competiţie care ne aşteaptă în faţa viitorilor cursanţi, totul aplicat la maxim ca să înţelegem cât mai bine ce trebuie să facem.

Miercuri au venit şi membrii comisiei care urmau să decidă cine dintre noi va merge mai departe: Sorin Burlacu (B.J. Buzău), Ruxandra Nazare (B.J. Braşov), Gabriel Cărăbuş (B.J. Suceava).

Gabriel Carabus, Sorin Burlacu, Ruxandra Nazare

Pentru noi acesta era semnalul că se apropia deznodământul, momentul în care vom încerca să convingem Comisia, lectorii, precum şi pe colegii noştri că putem să fim nişte traineri ANBPR cât mai buni. Ne-am stabilit fiecare tema pe care doream s-o prezentăm într-un mod cât mai profesionist. Am tras la sorţi ordinea în care vom întra în examinare.

Fotografie de grup, toti cei care s-au straduit in acele zile

Seara, toţi am lucrat la realizarea unei prezentări cât mai bune, cât mai convingătoare, cât mai eficiente cu putinţă.

Dimineaţa de joi a început cu priviri încordate şi preocupate. Deşi nu la toţi se putea observa uşor, emoţiile erau peste tot.

Şi s-a dat startul competiţiei…

Sub relaxarea şi tonul lejer al lui Gabi se simţea tensiunea, vocea caldă a Marianei ne-a învăluit, Florina ne-a destins cu prezentarea vioaie, Virgil, într-un mod de neuitat, ne-a tras două scurte concluzii, după ce ne-a ţinut în şah cu Regulamentul Centrului de Informare pentru Public, iată câteva din impresiile pe care care îmi vin rapid în minte. Pe Aurica, o voi ţine-o minte ca un izvor de optimism, o privirea vioaie, care ne-a băgat în priză pentru 15 minute. Crina, meticuloasă, şi-a pregătit cu grija tema, iar Titina a balansat între emoţiile inerente şi o prezentare curajoasă şi inedită, ca o operaţie pe viu. Toţi au fost deosebiţi, analizai şi învăţai în acelaşi timp, ceea ce a fost un câştig deosebit.

Colegii nostri ne-au pus la treaba in timpul prezentarilor

Eram penultima persoană, deci masa de prânz m-a prins tot ne-examinată şi parcă mai îngrijorată văzând că orice mişcare, orice afirmaţie ne este studiată cu mare atenţie.

Şi, deşi nu sunt superstiţioasă, cum vi se pare ca la masă, înainte de examen, să ţi se cânte cu talent popesc şi miros specific de tămâie: Veşnica lui pomenire? Era ceva deopotrivă comic şi tragic, pentru că în sala de mese a avut loc şi un parastas. Bietul răposat nu avea nicio vină, dar nici noi cei care urmam la puricat. Ca orice român veritabil, am făcut haz de necaz, şi am păstrat această amintire ca fiind ceva tare haios printre alte lucruri haioase care s-au desfăşurat în acele zile.

Despre mine nu sunt multe de spus, cel puţin eu nu pot spune multe, nu ştiu să vorbesc despre mine. A spus comisia, au spus lectorii şi au spus colegii mei. Cele 15 minute le-am parcurs încercând să fiu cât mai naturală, să nu uit de cei din faţa mea că nu au venit doar să ma vadă sau ca să mă aud eu pe mine, ci ca să înţeleagă pe deplin ceea ce vreau să le comunic şi să plece mai informaţi. Că timpul nu mi-a permis să mă asigur că la finalul expunerii vor cunoaşte subiectul la fel de bine ca şi mine… Că nu mai ştiu bine acum ce am zis, doar le urmăream cu atenţie privirile şi replicile… Că m-am oprit şi, când nu mi-am mai auzit vocea, liniştea parcă a invadat sala de curs. Că le-am fost recunoscătoare tuturor pentru că m-au apreciat, m-au încurajat  şi m-au criticat deopotrivă, asta însemnând că am prezentat interes… Şi, mai presus de toate, eliberarea din chingile evaluării… parţial, desigur!

Singura "impotriva tuturor" 🙂 Este doar gluma pentru ca nimic nu e mai neadevarat, am simtit tot timpul sprijinul tuturor

Vineri dimineaţă, colega de cameră, Valentina, mi-a spus că am vorbit în somn, dar… ce ţi-este cu subconştientul ăsta, ce feste îţi joacă! nu pomeneam de serviciile moderne de bibliotecă, ci mârâiam „Piatra Craiului… Piatra Craiului…”. Dimineaţă aş fi jurat că numai prezentările de ieri şi proba scrisă de azi m-au bântuit fără încetare. Acum pot să recunosc în faţa onoratei comisii că ziua m-am gândit la curs şi doar la curs, iar noaptea la crestele semeţe, albe ca creta ale Pietrei Craiului.

Proba scrisă a fost mai scurtă, dar mai dureroasă, trebuind să relatăm din cursul al cărui conţinut nu-l stăpâneam încă suficient de bine, pentru că ne-am axat mai degrabă pe cum să-l prezentăm, ceea ce reprezintă o mică diferenţă de nuanţă. Dar comisia a fost fără milă şi ne-a lăsat, impasibilă, să ne chinuim vreme de o oră.

Până la masă, în sfârşit, am simţit, pentru prima oară, că suntem eliberaţi cu adevărat de emoţii. Şi ce fac fetele în astfel de situaţii? Pleacă vesele la shopping prin Buşteni! Numai cine nu vrea nu găseşte un mic suvenir sau un cadou pentru cei de acasă.

După prânz, totul a decurs simplu: lista finală ordonată după medie, felicitări, fotografii, discuţii despre viitor. Toţi am fost câştigători: cei şase selecţionaţi ca traineri certificaţi ANBPR, dar şi cei cinci rămaşi, care au fost oricum preselectaţi dintre mulţi alţii ca fiind pregătiţi corespunzător. Experienţa deprinsă în această perioadă a fost cel mai mare premiu, iar, pentru noi cei şase, a mai fost un premiu suplimentar şi anume, mult mai multă muncă. Avem marea responsabilitate de a livra cât mai profesionist un curs extrem de bine alcătuit, care abia aşteaptă să fie aplicat, dacă este posibil, în toate bibliotecile din această ţară. Iar ANBPR doreşte de la noi, trainerii ei, să aducem un plus de valoare acestei organizaţii şi acest lucru se va face doar prin muncă şi abnegaţie.

Titina Dediu, Corina Ciuraru, Crina Ifrim, Mariana Marian, Valentina Rotaru (sus) si Aurica Dvoracic (jos)

În concluzie, nu voi mai face decât următoarea urare bibliotecarilor din România: să aveţi şansa să participaţi la cursul Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă derulat de ANBPR, să ne cunoaştem mai bine  între noi, iar conceptul de bibliotecă modernă să devină realitate şi cu sprijinul vostru.

Inca o fotografie de grup, de data aceasta alaturi de trainerii si examinatorii nostri

Vă salută pe toţi, noul trainer ANBPR,

Corina Ciuraru

Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila

Fotografiile au fost realizate de: Ioana Crihană, Cristina Iliescu, Gabriel Manea

Evaluarea unui curs: fragment

După două săptămâni de curs, la sfârşitul modulului 1, cursanţii au avut ocazia de a evalua, la rândul lor, prestaţia lectorilor şi a discuta pe tema optimizării cursurilor.

În fragmentul video prezentat în acest post, doi dintre lectorii care au participat la modulul 1 au purtat discuţii referitoare la evaluare şi activităţile care urmează a fi efectuate în perioada de stagiu de practică.

Inaugurarea Centrului de Formare Profesională

Primul curs cu care se inaugurează Centrul de Formare Profesională al ANBPR este unul esenţial pentru formarea bibliotecarilor. În plină perioadă a concediilor, opt cursanţi au participat la cursul de calificare/perfecţionare pentru bibliotecari.

Organizat pe principiu modular, cursul a epuizat modulul 1, urmând ca în ultima parte a anului, după parcurgerea stagiului de pregătire practică, cursanţii să revină pentru parcurgerea celui de-al doilea modul şi ultimul.

Ca o noutate, marea majoritate a activităţilor de bază sunt, în cadrul acestui curs, predate şi studiate în aplicaţii practice bazate pe suportul noilor tehnologii şi al comunicaţiei.

Grupul cursanţilor alături de lectori şi organizatorul cursului

Cursanţii la cursul inaugural al Centrului de Formare Profesională al ANBPR, alături de lectorii Liviu şi Titina Dediu şi Cristina Iliescu (Asistent Manager în Departamentul Operaţional).